
4 scenarii de criză reputațională pentru care companiile trebuie să se pregătească în 2025
- Dezinformarea este una dintre principalele surse de crize pentru companii în 2025.
- FORUMUL PENTRU IMUNITATE LA DEZINFORMARE (#FID2025) prezintă studii de caz și oferă soluții practice pentru crize generate de dezinformare.
Care sunt cele mai mari riscuri de criză reputațională pentru companii în 2025 și cum le poți gestiona eficient?
O cercetare realizată la începutul anului 2025 arată că dezinformarea este prima sursă de crize pentru companii, după evenimentele de context politic și economic previzibile pentru parcursul acestui an (alegeri, inflație, deficite comerciale).
Dezinformarea afectează direct reputația companiilor
Dacă ultimele două influențează viața întregii societăți, dezinformarea vizează în mod direct reputația organizațiilor, iar conform cercetării, strategiile de crisis management trebuie revizuite pentru a se adapta la acest nou context de risc.
Companiile care sunt țintele unor operațiuni de dezinformare au mai multe șanse să fie percepute negativ pe platformele de social media și să piardă din valoarea pe piața, înregistrând totodată o creștere a indicatorilor de stres în rândul angajaților.
FORUMUL PENTRU IMUNITATE LA DEZINFORMARE
Pe 14 aprilie, la Hotelul Novotel din București, a avut loc FORUMUL PENTRU IMUNITATE LA DEZINFORMARE (#FID2025), un eveniment practic dedicat specialiștilor care gestionează reputația companiilor.
Participanții - lideri de companii, specialiști în marketing și comunicare sau în domeniul juridic au avut ocazia să afle:
- exemple de bune practici
- studii de caz prin care pot preveni sau combate efectele dezinformării
- ce instrumente sunt eficiente împotriva dezinformării
- cum poți să previi sau să gestionezi crizele provocate de dezinformare
Scenarii de crize reputaționale generate de dezinformare
Dezinformarea poate lua foarte multe forme. Iată câteva scenarii inspirate de realitate în care dezinformarea poate produce efecte negative semnificative asupra organizației în care te afli:
Scenariu de criză 1: Un politician influent distribuie o știre falsă despre o multinațională din România
Un politician preia o știre de pe un site și anunță public că o mare companie multinațională va concedia angajați din cauza contextului economic și geo-politic instabil. Informația nu poate fi verificată, deoarece aceasta nu are autor, dar site-ul este constant o sursă care transmite știri false.
Postarea provoacă o reacție rapidă și de proporții din partea opiniei publice, stârnind îngrijorare în rândul angajaților.
La foarte puțin timp, pe rețelele de social media apare un nou val de postări care incită la comentarii critice, hate-speech și bullying față de liderii companiei respective și, în general, împotriva tuturor companiilor cu capital străin.
La FID2025 participanții au aflat cu ce fel de instrumente pot gestiona sau preveni o astfel de situație.
Scenariu de criză 2: Un grup de Facebook atacă un producător din industria alimentară
Un mesaj postat într-un grup de Facebook dedicat alimentației sănătoase susține că un brand de produse alimentare folosește un ingredient despre care se afirmă că ar fi extrem de periculos pentru sănătate și ar cauza boli grave.
Postarea include o imagine cu eticheta produsului și un link către un articol scris pe un ton alarmist, dar fără surse științifice, despre pericolele acestui ingredient. Membrii grupului încep să distribuie masiv informația și să îndemne la boicotarea produselor respective, comentând negativ pe paginile companiei.
În scurt timp, informația ajunge la influenceri și chiar la unele publicații online care preiau afirmațiile fără să verifice dacă sunt adevărate.
Deși ingredientul respectă toate reglementările și este considerat sigur pentru consum, compania se confruntă cu o criză de imagine. Consumatorii devin suspicioși, iar vânzările încep să scadă. În plus, compania trebuie să gestioneze valul de reacții negative, chiar dacă informațiile răspândite sunt false sau exagerate.
La FID2025 participanții au aflat cele mai interesante studii de caz pentru a gestiona cu succes o criză reputațională de acest fel.
Scenariu de criză 3: Companie farmaceutică, acuzată că inventează boli în laborator pentru profit
Un videoclip anonim, distribuit pe social media, susține că o companie farmaceutică urmează să dezvolte un tratament pentru o afecțiune rară, pe care tot ea ar fi „declanșat-o”. Cauza ar fi un ingredient controversat prezent în suplimente alimentare și produse cosmetice de larg consum.
Videoclipul arată „surse anonime din interior” și include imagini cu laboratoare, eprubete și echipe de cercetători lucrând la noul tratament.
Videoclipul devine rapid viral, iar utilizatorii rețelelor sociale îl redistribuie masiv, folosind hashtaguri precum #BigPharmaScam sau #PoisonForProfit.
Grupuri online care promovează teorii ale conspirației despre industria farmaceutică amplifică mesajul. De asemenea, unii influenceri din domeniul sănătății alternative sugerează că tratamentele naturale ar fi „blocate” intenționat de marile companii pentru a menține monopolul asupra industriei farmaceutice.
În doar câteva zile, compania se confruntă cu o avalanșă de comentarii negative și apeluri la boicot pe rețelele sociale. În plus, autoritățile de reglementare primesc numeroase sesizări care cer investigații, chiar dacă nu există nicio dovadă reală care să susțină acuzațiile.
La FID2025 participantii au aflat cum să restabilească încrederea publicului pe fondul unei controverse publice.
Scenariu de criză 4: Companie din domeniul financiar, acuzată că face prea mult profit
Un anunț aparent inofensiv publicat pe site-ul unei companii din domeniul serviciilor financiar-bancare relatează despre rezultatele financiare foarte bune. Acesta este însoțit de un comunicat de presă transmis presei economice.
Știrea partajată de un ziar economic pe rețelele sale sociale generează în 24 de ore hashtag-ul #ProfitPeSpateleOamenilor care ajunge în top 5 trending în social media din România.
Utilizatorii postează capturi de ecran cu prețurile sau comisioanele ridicate practicate de companie și le compară cu salariile mici. Influenceri cu profil civic și financiar amplifică controversa prin materiale video care strâng peste 100.000 vizualizări în 3 ore.
Pe Facebook, grupuri de advocacy și comunități de angajați lansează postări virale: „Noi am muncit pentru acești bani – ei i-au raportat ca profit.”
Un cunoscut analist economic postează pe LinkedIn: „E inadmisibil ca o companie să aibă o marjă atât de mare într-un sector care ar trebui să ofere sprijin, nu exploatare.”
Se cere intervenția Autorității de Supraveghere Financiară și a Autorității pentru Protecția Consumatorilor pentru analiza practicilor companiei.
La FID2025 participanții au aflat cum să prevină sau să gestioneze crizele care apar din suprapunerea mai multor narative sociale.
Ce se întâmplă la FORUMUL PENTRU IMUNITATE LA DEZINFORMARE?
Agenda FORUMULUI PENTRU IMUNITATE LA DEZINFORMARE a avut două sesiuni:
- sesiune teoretică, cu prezentări și dezbateri susținute de experții invitați
- sesiune practică, cu workshop-uri dedicate combaterii dezinformării, la care participanții la eveniment se pot înscrie.
FORUMUL PENTRU IMUNITATE LA DEZINFORMARE este o inițiativă a Imagineers for Impact, o organizație non-profit fondată în 2024 cu scopul de a crea o societate rezilientă și comunități educate prin inspirație.
Partenerii care au susținut acest eveniment sunt Rogalski Damaschin – Truth Champion și ING Bank Romania, Evryo, Heidelberg Materials România, în calitate de Truth Guardians.
Întrebări despre dezinformare și crize reputaționale
- Care sunt cele mai eficiente instrumente de combatere a știrilor false?
Printre instrumente eficiente de combatere a știrilor false se numără: fact-checking-ul, colaborarea cu experți independenți și campaniile de comunicare menite să construiască încredere, transparență și credibilitate în fața publicului.
- De ce a fost importantă participarea la un eveniment precum FID2025?
Evenimentele de acest tip oferă acces la know-how practic, networking cu profesioniști și soluții testate în situații reale.
- Sunt IMM-urile la fel de vulnerabile ca marile corporații în fața dezinformării?
Da. Dezinformarea afectează companii de orice dimensiune, însă IMM-urile pot fi chiar mai expuse din cauza resurselor limitate.