Zi de zi suntem invadați de informații. Din toate direcțiile, pe toate canalele de comunicare și știm deja că mare parte dintre ele sunt false. Răspândirea de fake news nu a făcut decât să complice această problemă, făcând din ce în ce mai dificilă pentru oameni și comunități să facă diferența între fapte reale și invenții.
Dar care e motivul pentru care oamenii sunt inclinați să creadă în aceste știri false?
Ei bine, unul dintre principalele motive este prejudecata cognitivă, care ne înclină să credem sau să respingem informațiile pe baza convingerilor noastre preexistente, așa că hai să vedem ce înseamnă aceste prejudecăți cognitive și ce impact au ele asupra felului în care consumăm știrile.
Introducere în prejudecățile cognitive
Prejudecata cognitivă este un termen utilizat pentru a descrie diferitele moduri în care creierul nostru poate fi influențat de factori care nu au legătură cu adevărul sau acuratețea informațiilor care ne sunt prezentate. Acești factori pot include propriile noastre convingeri, emoții și experiențe din trecut. Deși prejudecata cognitivă poate fi utilă în anumite situații, cum ar fi atunci când trebuie să luăm decizii rapide, ea ne poate determina, de asemenea, să credem lucruri care nu sunt adevărate sau să respingem informații care sunt corecte.
Așa că data viitoare când ești victima unei știri false, nu te judeca prea aspru. Nu e vina ta, ci a felului în care e construit creierul tău.
Impactul prejudecăților cognitive asupra consumului și răspândirii știrilor false
Prejudecata cognitivă poate juca un rol semnificativ atât în consumul, cât și în răspândirea știrilor false. De exemplu, prejudecata de confirmare este o prejudecată cognitivă care ne determină să căutăm informații care ne confirmă convingerile preexistente, ignorând în același timp informațiile care le contrazic. Acest lucru îi poate determina pe indivizi să caute și să împărtășească știri false care le confirmă propriile convingeri, ignorând în același timp informațiile exacte care le contrazic.
Un alt exemplu este efectul adevărului iluzoriu, care este o prejudecată cognitivă care ne face să credem că o informație este adevărată doar pentru că am mai auzit-o înainte. Acest lucru îi poate determina pe indivizi să creadă și să împărtășească știri false pe care le-au mai auzit, chiar dacă nu sunt corecte.
Semne ale Prejudecățile cognitive în știrile false
Printre semnele care sugerează că ne-am putea confrunta cu o prejudecată cognitivă se numără:
- consumul selectiv de știri care ne confirmă convingerile existente
- atribuirea realizărilor altor persoane la întâmplare (noroc, cunoștințe etc) în timp ce ne asumăm meritele pentru propriile succese
- învinovățirea persistentă a factorilor externi și a altora atunci când lucrurile nu merg conform planului
- presupunerea că opiniile noastre sunt întotdeauna corecte și presupunerea că toți ceilalți împărtășesc punctele noastre de vedere și convingerile noastre.
Ce pot face organizațiile pentru a combate fenomenul știrilor false
În lumea de astăzi, informațiile false sunt larg răspândite, ceea ce face ca organizațiile să fie mai importante ca niciodată pentru a combate în mod activ știrile false. În condițiile în care consumatorii devin din ce în ce mai neîncrezători în ceea ce privește conținutul online, este esențial ca organizațiile să se impună ca surse de informații de încredere prin campanii transparente care să își propună informarea și educarea publicului și prin care să livreze informații corecte și adevărate.
O astfel de campanie este Munca ta, banii tăi, campanie pe care am făcut-o pentru clientul nostru APAPR, prin care ne-am dorit să sporim încrederea participanților în mecanismele de pensii și pe care am creat-o cu scopul de a proteja publicul în fața avalanșei de știri false cu privire la subiect.
Poți citi mai multe despre cum am creat campania și strategia din spatele ei, aici.
În concluzie, prejudecata cognitivă joacă un rol semnificativ în consumul și răspândirea știrilor false. Înțelegând impactul prejudecăților cognitive și luând măsuri pentru a atenua efectele acestora, putem juca cu toții un rol în promovarea unui discurs public mai informat și mai precis.
